DECIZII. Educația sexuală, doar cu acordul parental în scolile din România. În Suedia a fost introdusă din anii ’50

Elevii și studenții își exprimă dezamăgirea față de parlamentarii care vor introducerea unui acord parental pentru a participa la orele de educație sexuală în școli. „Nu ar trebui să condiționăm accesul tinerilor la educație sexuală de un acord parental acordat subiectiv”, spun tinerii.

Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) transmit într-un comunicat de presă comun că susțin implementarea educației sexuale în școli, o parte integrantă a disciplinei educație pentru sănătate, care ar trebui să fie accesibilă tuturor elevilor.

Educația sexuală, doar cu acordul parental în scolile din România

„Ne exprimăm ferm dorinţa de a contribui la clădirea unui sistem educaţional care să corespundă nevoilor şi intereselor elevilor din România, motiv pentru care am fost şi continuăm să fim susţinătorii implementării educaţiei sexuale în şcoli, o parte integrantă a disciplinei educaţie pentru sănătate, care ar trebui să fie accesibilă tuturor elevilor

Lipsa accesului la educaţie sexuală a fost promovată de organizaţii religioase, dar şi de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susţin blocarea educaţiei sexuale în şcoli prin introducerea unui acord parental. Aşa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanţa informaţiilor studiate, nu ar trebui să condiţionăm accesul tinerilor la educaţie sexuală de un acord parental acordat subiectiv. Un sistem educaţional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competenţelor cheie specifice profilului absolventului”, se arată într-un comunicat CNE, citat de Agerpres.ro.

În Suedia, educația sexuală încă din anii 1950

Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii ’70-’80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii ’90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia.

În prezent, în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană, educaţia sexuală este obligatorie în şcoli, deşi diferă la nivel de calitate şi conţinut. Printre ţările cu o experienţă vastă în predarea educaţiei sexuale se numără ţările nordice, Franţa şi Germania. În sistemul educaţional românesc, educaţia sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar şi elementul central al mai multor dezbateri ideologice. În acest sens, suntem de părere că sănătatea elevilor trebuie să primeze, iar factorii decizionali trebuie să promoveze politici educaţionale în raport cu realitatea ţării noastre, ţară care ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente.

Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani şi 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia. Cât ţine de mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi una la a şasea. Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidenţă de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din ţările Uniunii Europene în ceea priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

De ce educaţie sexuală în sistemul educaţional din România?

– Pentru că nu toţi tinerii au acces la o informare corectă privind metodele contraceptive, dar şi cele de prevenţie pentru a stopa răspândirea unor boli cu transmitere sexuală. Conform studiului realizat de Salvaţi Copiii, 6 din 10 mame minore nu au avut acces niciodată la informaţii cu privire la sănătatea reproducerii sau educaţie sexuală, iar 12% dintre mamele minore au primit informaţii despre educaţia sexuală de la vecini/ prieteni/ rude sau de pe internet. În acelaşi timp, 40% dintre mamele minore apreciază că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, un procent semnificativ mai ridicat comparativ cu celelalte persoane din comunitate;

– Pentru că în foarte multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuţie liberă, iar mai mulţi elevi nu au părinţi care să le poată răspunde la informaţii privind educaţia sexuală care ar trebui să fie livrate de specialişti în domeniu;

– Pentru că tinerii nu beneficiază de sprijin şi consiliere, în contextul subfinanţării cabinetelor de planificare familială;

– Pentru că, deşi anumite informaţii privind educaţia sexuală pot fi vizualizate pe internet, nu toţi elevii au acces la internet (aproximativ 900.000 de elevi nu au acces la resurse educaţionale în format digital) şi nu toate resursele disponibile sunt informaţii verificate.

Autorităţile trebuie să îşi concentreze eforturile către informarea corectă a tuturor tinerilor cu privire la sănătatea reproducerii, iar aceste informaţii trebuie să le fie livrate cu profesionalism încă din sistemul de învăţământ preuniversitar, ca o metodă eficientă de prevenţie a sarcinilor nedorite, dar şi a receptării unor boli cu transmitere sexuală. Ne aflăm într-un moment de cumpănă al societăţii, care acutizează problemele deja existente din sistemul educaţional şi impune o schimbare de mentalităţi, astfel încât tinerii să aibă acces nemijlocit la educaţie sexuală de calitate.

Biserica, împotriva obligativitățiii educației sexuale în școli

Și reprezentanții Bisericii Catolice din România susțin că obligativitatea orelor de educație sexuală în școli încalcă drepturile părinților.

„Episcopii semnalează că modificările legislative nu s-au făcut în baza unei consultări prealabile a tuturor factorilor implicaţi în procesul de educaţie, printre care se numără şi Biserica, şi atrag atenţia că obligativitatea orelor de educaţie sexuală reprezintă o încălcare a drepturilor părinţilor, garantate de Constituţia României”, se arată într-un comunicat de presă citat de Agerpres.ro.